La A IV-a Putere, alaturi de Parintele Andrei, Mitropolitul Clujului, in Sambata Mare, de dinainte de Inviere, am abordat teme sensibile din discutia comuna, cotidiana, romaneasca. I.P.S. Andrei a oferit raspunsuri intelepte si pline de har despre postul  bucatelor si al inimii, dar si despre Hristos, Domnul veseliei si al ospetelor, cel care - zic eu - a inmultit vinul, semn ca i-a picat bine ospatul. Apoi, am cautat la Parintele Andrei raspunsuri la patima cu care acceptam inversarea valorilor moral-crestine in lumea de astazi, mai ales la copii; cei care-i blameaza pe colegii lor harnici si seriosi, numindu-i tocilari. Am vorbit despre puturosii si smecherii care-si impun filosofia lor morala si falsele lor valori. 

Mitropolitul Clujului, parintele Andrei, isi marturisea, in cadrul talkshow-ului "A IV-a Putere" , realizat inaintea Craciunului anului trecut (2001),  cea mai mare temere a sa: sa nu fie persoana si spiritul sau "motiv de poticneala si indepartare a credinciosilor pe care-i pastoreste de biserica si de credinta crestina.Aceasta marturisire a sa a fost facuta la intrebarea noastra: "Care a fost cea mai mare problema si cea mai mare povara pe care o poarta de cand a fost inscaunat mitropolit al Clujului?"

O franţuzoaică super-bogată, puţin mai ofilită, hotărăşte că e cazu' sa încheie cu viaţa libertină şi să-şi întemeieze o famile.
Ca să fie sigură că o să fie satisfăcută de alegere dă un anunÅ£ în care, pe linga titlul de sot scos la licitatie, oferea si 1 milion de euro premiu... cu o singură condiÅ£ie: viitorul soÅ£ să fie capabil să o satisfacă de o sută de ori la rând, ca probă înaintea căsătoriei.
Vine germanu' ..... cedează după două numere.
Vine rusu'.... cedează dupa 3.
Americanu' .... dupa 4.

Ion si Gheo intra in crasma se aseaza la o masa si comanda cate un detz.
La un moment dat unu se ridica de la o alta masa,vine la masa lor si
ii TRAGE lui Gheo o palma.Gheo se uita la el si-l intreaba calm:
-Ma,asta o fo in serios ori in gluma?
-In serios-zice tipul.
-..la care Gheorghe reactioneaza prompt: No ase, ca mie nu-mi plac glume de astea.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------

Vine puradelu acasa de la scoala foarte fericit.Tiganu cand il vede il intreaba:
-Ha...!, ce esti asa bucuros mo?
-Apoi ma taticule azi la scoala cand ne-o pus invatatoarea o intrebare
numa eu am stiut sa raspund din toata clasa.
-Du-te mo dasteptu lu tata,da ce-o intrebat invatatoarea?
-Ca cine so beshit.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cred ca una din cele mai emotionante emisiuni pe care le-am facut pina acum este cea in care fostul prefect al Clujului, Calin Platon, a avut curajul sa vina la "A IV-a Putere" pentru a rosti o tulburatoare marturie despre secunda blestemata in care a accidentat mortal, pe trecerea de pietoni, un bebelus de trei luni, ranind-o si pe mama acestuia la picior. Bebelusul de trei luni s-a nascut prematur, la sapte luni. Timp de doua luni medicii s-au luptat sa-l tina in viata. A reusit sa scape si, in seara zilei de 27 august 2010, la ora 18,49, 59 (sec) se afla in carucior, impins de mama sa, pe o trecere de pietoni de pe B-dul 1 decembrie 1918, din Cluj. A urmat secunda fatala, in care, omul Calin Platon, sustine ca nu i-a vazut, orbit fiind de soare... Este o marturie despre care multi mi-au spus ca atunci cand au deschis televizorul, sambata, la ora 12, nu s-au mai putut ridica de pe fotoliul sau scaunul pe care stateau pina la final, ramanad nemiscati si apoi, minute bune in sir.

Scoala BOB este prima scoala romaneasca din Cluj, infiintata in interiorul zidurilor cetatii, undeva pe la 1853, la care mergeau cei cativa baieti ai slugilor si zilierilor valahilor mamaligari. A fost fondata de episcopul greco-catolic, Ioan Bob, semnatarul memoriului Suplex Libellus Valachorum, trimis in semn de protest imparatului din cauza asupririi si deznationalizarii romanilor din Transilvania. Istoria scolii Bob este aidoma istoriei Romaniei. De fapt este istoria unor creatori si a unor titani care au construit ceva iar acum este consemnarea trista a faptelor unor pigmei romani, carora nu le pasa si care tot distrug de 20 de ani ce altii au zidit intr-o suta. De la inceput, Scoala Bob a trait si a crescut luand seva din sufletul mare al profesorilor si directorilor ei. La 1853, scoala era o clădire modestă cu 2 ferestre și o ușă cu geam către lumina de afara.

Una din sectiunile sondajului comandat de catre Realitatea TV Cluj si Ziua de Cluj, care nu a fost data publicitati, se refera la starea mass mediei locale in mintea si sufletul opiniei publice clujene. Sunt realitati surprinzatoare acolo si il inteleg oarecum pe Rares Bogdan de ce a luat decizia, cu cateva ore inainte de a trimite ziarul in tipar, sa scoata din pagina acel sondaj de opinie. Cel mai probabil s-ar fi confruntat cu acelasi tip de incidente ca si cele inregistrate cu mai multi politicieni, dintre care unul era sa degenereze intr-o bataie ca la carte, taman in parcarea unui cunoscut hotel. Il inteleg, dar ii dispretuiesc frica de a nu publica si aceasta sectiune a sondajului in care se reliefau locul si importanta institutiilor de presa dar si a ziaristilor clujeni. Si acest sondaj le va arata acelor ziaristi care se cred buricul pamantului ca in Cluj Napoca oamenii au o cu totul alta parere despre ei. In acelasi timp, mai vreau sa-i spun lui Rares ca-l inteleg de ce a recurs si in acest sondaj la "solutia bunicului salvator", la fel cum a facut si-n 2005. Trebuia, cumva, sa dreaga busuiocul.

Peste 1000 de clujeni i-au cantat miercuri seara " La multi ani " marelui artist roman, Dumitru Farcas, cu ocazia zilei sale de nastere. Emotionantul moment s-a petrecut la Casa de Cultura a studentilor la finalul unui spectacol grandios organizat in cinstea celor 72 de ani de viata ai Maestrului si a celor peste 50 de ani de activitate. In cadrul unui acestui spectacol, cum rar s-a vazut pe scena Casei Studentilor, au performat Ioan Bocsa si Ansamblul Datina, Ansamblul de traditii stravechi din Rupea, Maria Dan Golban, Ansamblul "Martisorul" ( condus de atatia ani de Maestrul Farcas), Gheorghe Turda si alti invitati.