19.07.2010
Livada Maicii Domnului si scarbele de farisei
 Marturisesc, inca de la inceput, ca sunt omul care nu poate ridica piatra pentru a lovi in semenul sau acuzat de nu stiu ce pacat. Pentru ca abia mi le port pe ale mele. Piatra n-as arunca-o in capul nimanui, dar un bici cu noduri tari le-as da peste maini unor scarbe din Cluj. Oameni dintre noi, care arata ca noi, dar care sunt aceiasi farisei de pe vremea lui Iisus. Deschizand o paranteza, cred ca astia-s niste oameni blestemati sa se nasca si sa moara comitand vesnic acelasi pacat: sa nu se bucure nici ei si sa nu lase nici pe semenii lor sa se bucure de darurile date lor de Dumnezeu. Nu poate fi o pedeapsa si un pacat la adresa oamenilor mai mare ca asta.Ei bine, in orasul acesta - care poate deveni atat de usor Livada Maicii Domnului - intrucat in toate cartierele exista oamenii deosebiti care planteaza, in buna traditie romaneasca, pomi fructiferi, clima si solul Clujului fiind cele mai potrivite pentru livezi. Si e de datoria Primariei clujene sa transforme Clujul intr-o imensa livada, impartind-o pe cartiere si dandu-le o identitate dupa cea a soiurilor cultivate: Zorilor - cartierul ciresilor si al visinilor; Gheorghieniul - cartierul merilor; Grigorescu - al perilor; manasturul - al prunilor. In fine, indiferent cum va voi municipalitatea. Mai deschid si aici o paranteza: primarul Apostu a promis public ca din toamna lui 2010 va pune in aplicare un asemenea plan. La Cluj avem toate atuu-rile si toate nevoile pentru a-l materializa. Un buget anual consistent pentru plantari de pomi; o statiune de cercetari pomicole foarte buna si zeci de mii de copii care au nevoie de fructe si nu de chipsuri si alte otravuri chimice. Plus, ca si noi adultii ne-am bucura de roadele pomilor. Primaria a cheltuit in cei 20 de ani de nefericita tranzitie zeci de milioane de euro pentru a planta pomi sterpi in acest frumos oras. E vremea de acum si a pomilor cu roade. Pina atunci insa sa revin la durerea mea. La revolta si la repulsia mea fata de fariseii astia nenorociti ce si-au gasit salas, ca lighionele cele rele, cam prin toate blocurile Clujului. Va reamintesc biciuirea fariseilor de catre Hristos, care le-a spus: " Nici voi nu va mantuiti, nici pe ceilalti nu-i lasati sa se mantuiasca.". In cazul meu, fariseii Clujului sunt jigodiile care taie crengile pomilor fructiferi pentru ca copii sa nu poata urca in ei si sa le manance poamele. In cartierul Zorilior, unde stau eu sunt o multime de farisei din astia nenorociti. Priviti, rogu-va, fotografia pe care am atasat-o. E a unui cires plin de cirese, care pur si simplu s-au stricat in pom fara ca pustii sa poata ajunge la ele. Ciresul e mereu in drumul meu, cum la fel sunt alti vreo zece visini si ciresi. Toti in aceeasi situatie. ( vezi galeria foto ). Pur si simplu am explodat aseara, cand intors acasa, in livada plantata de de un OM in jurul unui bloc de pe str.Dima, un fariseu nenorocit a taiat crengile visinului care-mi bucura sufletul si trupul cu rodul sau. Mie, fetelor mele si copiilor vecinilor. Schiop si had la suflet, fariseul nenorocit nu s-a mai putut rabda la vederea bucuriei cu care noi toti il imbratisam pe fratele nostru visin, in timp ce el ne dadea darul sau si i-a taiat crengile pline cu visine pina sus. Nici cu o scara acum nu mai ajungi la ele. Nenorocitul naibii de fariseu! Niciodata nu cred ca am simtit o repulsie si o sila fata de o fiinta umana ca cea resimtita la vederea visinului drag atat de ciuntit. Si la auzul copiilor tristi care se tanguiau ca nu mai pot manca visine. N-am cuvinte sa-mi exprim sila si indignarea fata de genul asta de oameni goi si morti pe dinauntru. Fierea si otetul le e hrana zilnica. Scarbe si jigodii. Apropo, tu, cititorule, te-ai uitat pe strada ta si in orasul tau ca sa vezi lucrarea jigodiilor astora de farisei. Daca nu, te indemn sa o faci. Vei vedea cat s-au straduit sa te impiedice sa te bucuri de darurile pe care ti le au adus fratii tai, Pomii, de la Milostivul Dumnezeu.
|