[x] Închide căutarea
  Caută în categoria   Caută Autentificare

Prima pagina
Special
Forum
Newsletter
Sondaje
Cand credeti ca se va rezolva criza gunoaielor din Cluj Napoca?

  In timp util.
  Până la sfârșitul anului 2015.
  Până la mijlocul anului 2016.
  În doi ani.
  În mai mulți ani

Votează   |   Vezi rezultate

Concurs
concurs

Concursul este suspendat, momentan.

 
HOME
CĂUTARE
ARHIVĂ
DESPRE MINE
CONTACT
PUBLICITATE

inchide
Vezi toate articolele din Dezvaluiri.
 
13.11.2013
  Povestea primului orfelinat taranesc din Romania. Zidit in 1927 de bunicul meu, Miron Novacescu

În emisiunea: "Poveştile României", de pe Look TV, din 9 noiembrie 2013, la care m-a invitat Sabin Gherman, am avut ocazia şi, mai ales onoarea, să vorbesc despre zidirea Bunicului meu, Miron Novăcescu, cel care, la 1927, a contribuit, din averea sa, la fondarea primului orfelinat ţărănesc din România. "Casa Dorca" a fost fondată în 1927, ca urmare a unui eveniment tragic petrecut în comunitatea baptistă din satul Prilipeţi, Valea Almăjului, judeţul Caraş Severin. În urma decesului unui membru al acestei comunităţi au rămas fără niciun sprijin şase orfani, de care se îngrijea doar mama lor care, însă, nu prea avea resurse să-i crească; existând riscul să-i piardă. Bunicul a fost unul dintre fruntaşii satului, fiind şi unul dintre apicultorii şi pomicultorii renumiţi ai Banatului care, alături de cei şase copii ai săi, munceau mult pentru a întreţine o gospodărie serioasă. Nenorocirea acelei familii nu a putut fi ignorată şi, din banii săi -aşa după cum arată extrasul din actul de donaţie făcut, în 1939, asociaţiei care administra orfelinatul - Bunicul a cumpărat un teren intravilan, precum şi materiale de construcţie cu care membrii comunităţii baptiste, în frunte cu renumitul păstor Ion Şuveţ, au ridicat orfelinatul. De asemenea, Bunicul a oferit orfelinatului şi 10 familii de stupi, precum şi alimente, materiale, haine etc, în valoare de 44000 de lei (o sumă imensă la acea vreme). Vezi, în acest sens, foto cu Actul de donaţie. De asemenea, din relatările pe care mi le-a făcut în copilărie despre activitatea sa la orfelinat, am reţinut povestea "drumului cel lung", făcut de dânsul, alături de tata, în noiembrie 1947, la Cluj. Din cauza foametei, cămara de alimente a orfelinatului era goală şi Bunicul a citit în ziarul la care era abonat că se găsesc cereale mai ieftine la Cluj. După cum spuneam, alături de tata, au făcut câte-o săptămână dus-întors de la Prilipeţ la Cluj, cu căruţa cu cai, aducând copiilor orfani cele necesare traiului. Până când a murit, Bunicul s-a îngrijit de clădirea zidită de el, chiar dacă a fost confiscată de comunişti şi dusă la distrugere ( a funcţionat, într-o cameră un dispensar). De asemenea, eram mândru de El atunci când oameni maturi, foştii orfani, ne intrau în casă şi-l căutau pentru a-i da bineţe. Tata îmi spunea că Bunicul nu prea făcea diferenţa între copiii săi şi copiii săi din orfelinat. După căderea comunismului orfelinatule s-a redeschis, cu sprijin american şi occidental. Astăzi, în Casa Dorca din Prilipeţi au adăpost 29 de orfani îngrijiţi de comunitatea baptistă. Am făcut aceste precizări după ce am constatat că pe pagina oficială a orfelinatului actele şi faptele Bunicului meu - cunoscut în comunitatea baptistă sub numele de: Fratele Bătrân ( întrucât a fost fondator al acestei comunităţi, alături de păstorul Ion Şuveţ) - nu sunt menţionate.Legat de activitatea sa în cadrul comunităţii baptiste am două lucruri de precizat. Prima şi cea mai importantă este puternicile amintiri din copilărie când mă lua de mână şi mergeam la serviciul religios, sâmbătă seara. Nu o să uit niciodată că El, Fratele Bătrân, cu o precizie nemţească, intra totdeauna ultimul în adunare şi că nimeni nu mai avea voie să intre după dânsul. Ceea ce mă uimea de fiecare dată erau acele secunde de aşteptare în faţa uşii de la intrare, în care auzeam zumzetul dinăuntru şi, apoi, liniştea care încremenea când păşea înăuntru. La fel şi oamenii din bănci, cu capetele întoarse a salut către noi doi. Eu, puştiul copleşit de respectul care i se acordat şi El, Bunicul Venerabil. Cea de-a doua amintire ţine de lupta permanentă dintre Bunicul şi mama mea cea ortodoxă, pentru cucerirea sufletului mei. A fost lupta şi polemica de zi cu zi, ani după ani, care m-au antrenat pentru a fi tolerant, răbdător, calm, atent la replici şi argumente. M-au pregătit, practic pentru meseria de jurnalist şi de moderator TV. Lupta a fost câştigată de mama, care m-a botezat în religia ortodoxă. Bunicul însă nu a cedat şi mi-a cucerit mintea. De la vârsta de patru ani, el, Ţăranul, a făcut lecţii de istorie, cateheză biblică şi relaţii internaţionale cu mine. Era abonat la Magazin Istoric şi la revista lumea. De mic copil am studiat criza rachetelor din Cuba, asasinarea lui Kenedy, am citit toate romanele importante din biblioteca sa şi a Tatălui meu şi am studiat Biblia. Iată câteva motive pentru care am rădăcini şi identitate de român creştin. Bunicul, Mama şi Tata mi le-au dat şi la fel fac şi eu cu fetele mele. Mulţumesc! (click pe Galeria foto pentru a vedea si fotografia cu starea actuala a orfelinatului)


Autor: Ion Novacescu. Vizualizări: 2957. Comentarii: 1. Punctaj: 95.
Votează articolul


Listeaza articolul Trimite articolul pe mail Trimite articolul prin Yahoo! Messenger
TAG-uri: Casa Dorca  Prilipeti  orfelinat  Miron Novacescu  baptisti  ortodoxie  
Vezi toate articolele din Dezvaluiri.
 
 
 
Comentariile cititorilor

 
Felicitari! Suntem mandri ca suntem almajeni!
Trimis de Elena Suta la 25.06.2015 20:21:45
 
Nume utilizator:
Parola:
Autentificare
Recuperare Parolă
Cont Nou

Promo
LINSAJUL MEDIATIC SI MANAGEMENTUL POLITIC AL LUI BRATIANU. DOUA CARTI ESENTIALE PENTRU TINE

Cărțile:

Ion I.C. Brătianu. Concepție și management politic, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2011, 410 p. si:

 Linsajul mediatic în politica românească [...]


Talkshow online
Radio Napoca fm Cluj - 102,2 fm


Descarca-te!

Ai o problema ?

Copyright © 2017 Fundatia Armonia. Toate drepturile rezervate.
Home     Despre Mine     Contact     Forum     Publicitate     Termeni și Condiţii
made by EIKON