Proprietarul cladirii a venit insotit de patru avocati si in urma unei dispute verbale cu Sergiu Constantinescu l-a dat afara pe acesta din incinta cladirii, pe care a sigilat-o, anuntandu-l pe responsabilul Realitatea Bucureti ca Finantele Publice din Cluj au fost notificate de rezilierea contractului dintre cele doua parti. Motivul rezilierii este  neplata chiriei pe mai mult de sapte luni. Valoarea totala a platilor restante in contul chiriei este evaluata la 21.000 de euro. La aceasta suma se adauga o datorie de peste 15.000 de lei, reprezentand facturi restante la plata utilitatilor: gaz, curent, apa, etc. Proprietarul cladirii, Iacob Aldea a trimis, incepind din iulie, mai multe notificari catre Realitatea, prin care soma sa se plateasca datoria restanta, in caz contrar urmand ca postul sa fie evacuat fortat. Mai mult decat atat, acesta  i-a notificat ca este de acord cu reducerea la jumatate a chiriei, insa nu a primit nici un raspuns, delegatul din Bucuresti preferand sa evacueze vechiul sediu fara a-l anunta pe proprietar, care era plecat din localitate. Dupa ce Lucian Danciu, directorul statiei clujene si-a dat demisia, la mijlocul lunii iulie, Sergiu Constantinescu a fost trimis de catre centrala din Bucuresti sa  gestioneze activitatea la Cluj. Acesta a avut mai multe intalniri cu creditorii Realitatea Cluj, pentru esalonarea platilor. Precizam ca conturile Realitatea Cluj au fost blocate de mai multe luni, dupa ce Finantele le-au poprit, ca urmare a neachitarii obligatiilor catre stat. De asemenea, salariatii statiei au de incasat salariile pe mai multe luni. Va reamintim ca noi am nuntat, in premiera inchiderea Realitatea TV Cluj, inca din data de 1 iulie a.c. (vezi: http://www.novacescu.ro/articole/revista-presei-din-culise/Zvon-rau-despre-o-televiziune-din-Cluj-647/

Falimentul Realitatea TV Cluj este o consecinta a unei interesante politici de afaceri. Va precizam cateva coordonate: postul a inceput sa emita in martie 2008, avand peste 50 de angajati, pe o piata recunoscuta ca mica din punctul de vedere al veniturilor din publicitate; postul a functionat mai bine de un an intr-o locatie de pe Calea Turzii, unde chiria platita a fost de peste 6500 de euro pe luna; costurile de functionare ale statiei depaseau lunar 55.000 de euro; salariile unor angajati ai Realitatea TV au fost incredibile pentru piata media clujeana. Precizam ca unul dintre realizatori avea salariul lunar de 6500 de lei/luna, in timp ce directorii avea salarii mult mai mari. Falimentul Realitatea TV se adauga celui al Antena 1 Cluj si dezastrului de la One TV, post caruia i-au fost scoase la vanzare silita camerele de luat vederi. Ma precizam ca in sediul inchis si sigilat de proprietarul cladirii se afla tot echipamentul de emisie si al redactiei, alaturi de arhiva statiei si documentele contabile. Retinerea acestora de catre proprietar este problematica, avand in vedere statutul echipamentelor, dintre care multe sunt in leasing.

Scopul Proiectului:

a) transformarea municipiului Cluj Napoca în cel mai verde oraş al României – si construirea unui capitol din brandul general al orasului sub denumirea de “Oraşul Livadă”, ( asa cum Timisoara este “orasul florilor ). Clujul - un oras ecologic; primul oras-livada din Romania, - pus sub protectia Maicii Sfinte - pe cuprinsul caruia , in spatiile verzi dintre blocuri – mai ales – sa fie plantati pomi fructiferi si capsuni.
b) structurarea unui Plan Urbanistico- Ecologic al Clujului in cuprinsul caruia fiecare cartier al municipiului sa primeasca propria sa identitate ecologica in sensul stabilirii unui specific distinct al acestuia. Astfel (spre ex): cartierul Gheorghieni = cartierul ciresilor si al nucilor; cartierul Zorilor = cartierul merilor si al prunilor; Grigorescu = cartierul visinilor si al perilor. Manastur = cartierul perilor din soiul Napoca
c) instituirea unui concurs/ a unei rivalitati intre asociatiile de locatari din cartierele Clujului in sensul amenajarii si inobilarii spatiilor verzi ale asociatiilor cu pomi fructiferi si plantatii de capsuni si organizarea unui Festival anual al fructelor la Cluj, care sa se tina la sfarsitul lunii septembrie si in baza caruia sa se premieze cele mai frumoase livezi ale asociatilor de locatari si cele mai frumoase si delicioase fructe.
d) implicarea scolilor si liceele din cartierele Clujului in acest proiect, in sensul repartizarii catre fiecare unitate scolara a unor zone in cadrul carora elevii sa efectueze o asa numita “practica ecologica” in serviciul comunitatii, timp de minim doua saptamani pe semestru, dupa orele de clasa. Implicarea elevilor lujeni in acest proiect toamna si primavara in campanii de plantare a pomilor fructiferi si a capsunilor.
e) implicarea personala si incurajarea publica a fiecarui clujean sa planteze cel putin un copac si sa lege o relatie de infratire cu acel copac, botezandu-l dupa prenumele sau si ingrijindu-l.
f) Cresterea nivelului de trai, de sanatate, de confort si de bucurie al copiilor din Cluj dar si al parintilor si bunicilor lor si accesul lor gratuit la cat mai multe fructe in contextul in care toate statisticile arata ca in fiecare an creste alarmant consumul de fast food si numarul elevilor obezi si bolnavi de boli ale alimentatiei nesanatoase.

Surse de finantare:

a) includerea acestui program in cadrul capitolului de finantare a spatiilor verzi din cadrul bugetului local
b) infiintarea de catre Primaria Cluju Napoca si ONG-uri ecologice din Cluj a unei Asociatii a cartierelor clujene care sa poata accesa fonduri europene in acest sens si care sa gestioneze programul. In cadrul Asociatiei ar urma sa intre si scolile si liceele din Cluj.

Mod de implementare

a) Stabilirea unui Plan de plantari anual si a unui model de Plan Urbanistic de Detaliu al plantatiei adaptat fiecarui cartier in parte
b) Botezul ritualic cu nume al fiecarei plantatii si amplasarea unui panou cu date, in care sa fie trecute: numele plantatie (cine a facut-o); data; soiul pomilor fructiferi; numarul pomilor plantati; sursa puietilor, etc.  Ex: Plantatia de Ciresi a Colegiului “George Baritiu “ din Parcul I.L. Caragiale.
c) Prin intermediul Asociatiilor de locatari
d) Prin repartizarea de loturi catre scolile si liceele clujene
e) Organizatiile ecologice si institutiile publice
f) Voluntariat

Durata

a) Program multi anual pina la schimbarea comportamentului comunitar si eliminarea posibilelor distrugeri si furturi in primii doi ani de implementare
b) Schimbarea mentalitatii clujenilor in sensul inocularii sentimentului de dragoste pentru orasul lor si pentru spatiul in care traiesc

Sursa de obtinere a pomilor fructiferi

a) Statiunea de cercetari pomicole din Cluj aflata intr-o situatie economica foarte grea
b) Prin licitatie, de la alte statiunii
c) Prin sponsorizari
d) Prin contributia personala a fiecarui clujean

Coordonatorul proiectului

a) Primarul municipiului Cluj Napoca
b) Serviciul Spatii-verzi al Primariei
c) Fundatia Armonia

- un proiect Ion Novacescu

În oraşul acesta care se pretinde capitală a culturii şi civilizaţiei transilvane, omorîrea şi rănirea gravă a oamenilor pe stradă a devenit un fapt deja banal şi cotidian. Şi nu orice fel de omucidere şi rănire, ci una în care victimele, toate, erau sub protecţia legii scrise şi unanim acceptate a dreptului la prioritate. Adică, fie se se aflau pe trecerea de pietoni, fie intrau în intersecţie pe culoare verde a semaforului sau circulau regulamentar pe banda lor. Aşa a fost omorîtă toată familia Dragoste, aşa a pierit duminică Romulus Jiman, tînărul de 22 de ani, strivit în maşina sa de bolidul intrat în intersecţie pe roşu, aşa a fost răpusă pe trecerea de pietoni de pe strada Constanţa o bătrînă. Aşa au fost luaţi cu salvarea, plini de sînge şi cu oasele rupte, alte zeci de oameni accidentaţi grav şi cu umbra morţii plutind deasupra lor, deşi, cu toţii, repet, aveau prioritate. Imobiliarul Gabriel Hilote, patronul Florin Suta sau şmecherul Dan Felea sînt exemplarele mediatizate ale unei specii noi şi crude de humanoizi care ne îngrozesc cu tupeul şi uşurinţa cu care seamănă moarte şi nenorocire de la volanul blindatelor pe care cică le conduc. Ca ei mai sînt alte sute şi poate mii. Unii, juni goi, plictisiţi şi reci, ce gonesc demenţi pe străzile şi prin intersecţiile oraşului universitar. Alţii, arieni aroganţi şi superiori ce nu dau doi bani pe viaţa mea sau a copiilor mei.

Nu ştiu cum e pentru tine, însă eu am ajuns să trăiesc coşmarul la lumina zilei, din momentul în care am ieşit pe uşa blocului. Fie că mă aflu în trafic, fie că nu pot să mă duc la şcoală pentru a-mi lua copiii, ca să ştiu că ajung teferi acasă, teama de nesiguranţă şi de asasinul nevăzut îmi seacă sufletul.

În oraşul acesta ce se crede civilizat am ajuns să nu mai fiu sigur că lumina verde e pentru mine şi că trecerea de pietoni e chiar locul pe unde pot să trec. Nu ştiu dacă şi tu simţi la fel, dar atunci cînd circul sau cînd traversez, oricît m-aş asigura sau oricît de prudent aş fi, nicicum nu pot scăpa de senzaţia că nu-l văd pe nebunul ce goneşte spre mine cu moartea pe capotă rînjind. Evident că pasul pînă la paranoia e unul mic, însă chiar acum editez o ştire nouă despre o fată de 19 ani, lovită-n plin pe o trecere de pietoni de pe strada Maramureşului. În oraşul ăsta, de atîţia ani, prea mulţi oameni au murit stupid şi cred că a venit momentul să-i punem morţii un indicator cu STOP. Mai cred că multe vieţi vor fi protejate dacă Primăria va amplasa rapid praguri care să limiteze viteza în faţa intersecţiilor şi a trecerilor de pietoni. Salvarea unei singure vieţi şi protecţia noastră n-au preţ şi nici efort. (Precizam ca acest editorial l-am publicat la sfarsitul lunii ianuarie 2010, in Foaia Transilvana, fiind preluat si de CityNews. S-a schimbat ceva in bine de atunci?! Nu, nimic, absolut nimic, dimpotriva au murit tot mai multi. Vezi: http://www.ftr.ro/articol-moartea-loveste-pe-prioritate-la-cluj-1458.php  si pe: Citinews- vezi:  http://www.citynews.ro/cluj/comentariul-zilei-4/moartea-loveste-pe-prioritate-la-cluj-71285/

Am decis ca sa inaugurez o rubrica - Secretele Bibliotecii Universitare - si sa va prezint amanuntele inedite pe care le descoper si eu in memoriile oamenilor politici, ori gazetari ai vremii, in ziarele epocii dar si in cartile publicate atunci, amanunte care va faca sa indragiti istoria neamului romanesc dar si personalitatile si personajele care au creat-o. De asemenea, voi posta si cate o rostire celebra a marilor romani ai vremi. Incep cu Nicolae Filipescu - marele boier al politicii romanesti, omul care a ars, - nu e figura de stil:pur si simplu si-a consumat viata - ca nimeni altul pentru marea cauza a intrarii Romaniei in razboi de partea Antantei si satisfacerea astfel a idealului national. Filipescu a fost un politician conservator, celebru in epoca pentru pasiunea cu care facea politica. A fost politicianul care a provocat la duel cu sabia si pistolul zeci de adversari ( n-a omorat pe nimeni, pt. ca toti fugeau ca potarnichiile de frica lui ); l-a luat de piept pe Bratianu in Parlament, cerandu-i astfel socoteala ca tot amana intrare in razboi. Si cate n-a facut. Starnea iubire si ura cu aceeasi seninatate si dezinvoltura si castiga prietenia si respectul adversarilor cu aceeasi usurinta cu care risipea admiratia prietenilor. A fost un boier. Cred ca cel mai mare boier al politicii romanesti si toti contemporanii sai recunosc ca N. Filipescu n-a mintit si nu a inselat niciodata in politica. Cuvantul sau era lege si era vai si amar de colaboratorul sau adversarul care nu-si onora la randul sau cuvantul. Ziarul sau - Epoca - care era cel mai citit, bine scris si influent ziar al Romaniei de dinante de primul razboi mondial purta cele mai virulente campanii de presa iar Filipescu era mereu in fruntea gazetarilor sai. A murit saracul de cancer, imediat dupa dezastrul de la Turtucaia, tinand in mana o harta a Romaniei Mari pentru care a luptat toata viata. Cu putine zile inainte de a se sfarsi a rostit aceste cuvinte: Nicolae Filipescu: „ Am avut în viaţă mai mult sentimente decât idei şi am iubit mai mult decât am gândit.”  Ce om fericit!

Astazi, un amanunt de culoare: in Bucuresti, in anul 1906, circula automobilul cu numar de inmatriculare 0 (zero). Era primul automobil introdus in tara si apartinea printului George Bibescu. Politia Capitalei rezervase numerele de inmatriculare de la 1 la 10 pentru familia regala, insa cum nici macar regele nu binevoise sa-si cumpere un automobil iar printul Bibescu dorea cu hotarare sa-si marcheze prin numarul de inmatriculare statutul de pioner al automobilismului in Romania, i se repartiza numarul 0. Maine o sa va redau ce anume a facut Maresalul gervan von Mackensen, atunci cand sa- instalat intr-o casa, dupa ocuparea Bucurestiului, in toamna anului 1916.